ACIA tranzitează către folosirea trăsăturilor unui sitem de management de tip holacrație (holacracy) sau de tip organizație turcoaz (teal organization)

În holocrație, nu eistă ierarhie și oricne poate fi lider, distribuind autoritatea și luarea deciziilor în întreaga organizație și definește oamenii nu prin ierarhie și titluri, ci prin roluri.

Cele 3 progrese majore sunt:

Self Management

Încredere
• Ne raportăm unii la alții cu o presupunere a intenției pozitive.
• Încrederea în colegii de muncă este modul nostru implicit de implicare, până la proba contrarie, dacă va exista.
• Libertatea și responsabilitatea sunt cele două fețe ale aceleiași monede.
Informații și luarea deciziilor
• Toate informațiile sunt deschise tuturor.
• Fiecare dintre noi este capabil să se preocupe de vești sensibile și dificile de gestionat.
• Credem în puterea inteligenței colective. Nimeni nu este la fel de
inteligent precum toți împreună. Prin urmare, toate deciziile vor fi luate cu procesul de consiliere.
Responsabilitate și responsabilitate
• Fiecare dintre noi avem responsabilitatea deplină pentru organizație. Dacă simțim asta trebuie să se întâmple ceva, avem datoria să o abordăm. Nu este acceptabil să ne limităm preocuparea la atribuția rolurilor noastre.
• Toată lumea trebuie să se simtă confortabilă să-i tragă pe alții la răspundere
angajamentele lor prin feedback și confruntare respectuoasă.

Integritate

Valoare egală
• Cu toții avem o valoare egală fundamentală.
• În același timp, comunitatea noastră va fi cea mai bogată dacă lăsăm toți membrii să contribuie în modul lor distinctiv, apreciind diferențele
în roluri, educație, medii, interese, abilități, personaje, puncte de vedere ș.am.d.

Loc de muncă în siguranță și gijuliu
• Orice situație poate fi abordată din frică și separare, sau din iubire și conexiune. Alegem iubirea și conexiunea.
• Ne străduim să creăm medii sigure emoțional și spiritual, unde fiecare dintre noi se poate comporta în mod autentic.
• Onorăm stările de spirit de … [dragoste, grijă, recunoaștere, recunoștință,
curiozitate, distracție, veselie …].
• Ne simțim confortabil folosind în vocabular cuvinte precum; îngrijire, dragoste, serviciu, scop, suflet, împlinire … la locul de muncă.

Depășirea separării
• Ne propunem să avem un loc de muncă în care să putem onora toate părțile din noi:
cognitiv, fizic, emoțional și spiritual; raționalul și intuitiv; femininul și masculinul.
• Recunoaștem că suntem cu toții profund interconectați, făcând parte dintr-un mare
întreg care include natura și toate formele de viață.

Educare
• Fiecare problemă este o invitație la educare/învățare și creștere. Avem mereu de învățat. Nu vom fi vreodată atotștiutori.
• Eșecul este întotdeauna o posibilitate dacă ne străduim cu îndrăzneală pentru scopul nostru. Discutăm eșecurile în mod deschis și învățăm din ele. Ascunderea sau
neglijarea unei lecții învățate din eșecuri este inacceptabilă.
• Feedback-ul și confruntarea respectuoasă sunt cadouri pe care le împărtășim pentru a ne ajuta să creștem reciproc.
• Ne concentrăm mai mult pe punctele forte decât pe punctele slabe, pe oportunități mai mult decât probleme.

Relații și conflicte
• Este imposibil să schimbăm alți oameni. Nu ne putem schimba decât pe noi înșine.
• Ne asumăm gândurile, convingerile, cuvintele și acțiunile noastre.
• Vorbim despre alte persoane doar în prezența lor.
• Rezolvăm neînțelegerile individual și nu tragem alte persoane în cauză.
• Nu dăm vina pe problemele altora. Când avem chef să învinuim, o luăm ca pe o invitație de a reflecta la modul în care am putea face parte din problemă (și soluție).

Scop

Scop colectiv
• Considerăm organizația că are un suflet și un scop propriu.
• Încercăm să ascultăm unde vrea organizația să meargă și să ne ferim
de a forța o direcție spre el.

Scop individual
• Avem datoria față de noi înșine și față de organizație să ne informăm
simțul nostru personal de chemare pentru a vedea dacă și cum rezonează cu
scopul organizației.
• Ne direcționăm către a ne împleti rolurile cu sufletele noastre, nu cu ego-urile noastre.
Planificarea viitorului
• Încercarea de a prezice și controla viitorul este inutilă. Facem prognoze
numai atunci când o decizie specifică ne impune să o facem.
• Totul se va desfășura cu mai multă grație dacă încetăm să încercăm să controlăm
și în schimb alegeți să simțiți și să răspundeți pur și simplu.